GHID DE VACANȚĂ CAPITAL.RO: Tot ce trebuie să ştii ca turist în Ungaria

Românii cunosc Ungaria mai degrabă ca fiind un subiect care iscă nesfârşite controverse, ca ţară de tranzit spre destinaţii de vacanţă mai îndepărtate ori ca escapadă de shopping pentru ardeleni şi bănăţeni. Puţini o ştiu însă ca pe o destinaţie de vacanţă în sine. Deşi nu are ieşire la mare şi nici un relief prea spectaculos, vecina noastră de la Vest este o ţară care are multe de oferit din punct de vedere turistic, iar ungurii fac o treabă foarte bună în promovarea ţării lor, cu care România împarte atâta istorie. Ghidul de vacanţă capital.ro te va ajuta să descoperi Ungaria ca un loc ideal pentru un concediu reuşit.

Când ajungi în Ungaria, prima impresie poate fi că ungurii sunt cu câţiva paşi înaintea noastră aproape pe toate planurile: de la drumurile care sunt într-o stare mult mai bună, până la serviciile turistice de o calitate superioară. Vecinii noştri au pus la dispoziţia turiştilor români şi portalul lor de turism în limba română (hungarytourism.ro), pe lângă multe alte site-uri turistice care sunt transcrise şi în domeniul .ro, semn că ungurii mizează pe atragerea turiştilor din România.

Un singur zbor low-cost din Târgu Mureş

Pentru a ajunge în Ungraria, românii au mai multe variante de transport. Cea mai puţin accesibilă este avionul, pentru că, în afară de cursa Wizz Air pe ruta Târgu Mureş - Budapesta (cu tarife pornind de la 60 de lei), nu există niciun zbor low-cost care să lege ţara noastră de Ungaria.

Dacă te ţin buzunarele poţi lua cursa Bucureşti - Budapesta, operată de TAROM împreună cu Malev, compania aeriană naţională a Ungariei, dar preţurile pornesc de la aproximativ 600 de lei. Malev mai operază zboruri directe spre Budapesta din Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Târgu Mureş, preţurile biletelor fiind de la 70 de euro în sus.

Cu trenul din mai toate marile oraşele ţări

O alternativă mai la îndemână este trenul, care are conexiuni cu Ungaria din majoritatea marilor oraşe ale României. Bucureştenii pot ajunge cu trenul în Budapesta în 13-14 ore, au la dipoziţie trei curse pe zi spre capitala Ungariei, preţul unui bilet dus-întors fiind de 316 lei. Alte preţuri estimative pentru cursele spre Budapesta ar fi din Braşov - 260 lei, din Arad - 123 lei sau din Târgu Mureş - 230 lei. De asemenea, numeroase companii de transport au curse cu autocarul spre Ungaria, iar biletele costă în jur de 300 de lei pe ruta Bucureşti - Budapesta ori 100-130 de lei cu plecări din oraşe mai apropiate, precum Cluj-Napoca sau Arad.

Vigneta, obligatorie pe autostrăzi

Maşina este însă varianta pe care o aleg cei mai mulţi turişti care se îndreaptă spre Ungaria. Dacă alegi să te urci la volan, trebuie să ţii cont că ai nevoie de vignetă (matrica) dacă vrei să circuli pe autostrăzi şi în niciun caz să nu te bazezi pe norocul că nu vei fi prins, pentru că vignetele sunt controlate automat printr-un sistem de supraveghere video care citeşte numerele de înmatriculare, iar astfel, dacă nu ai vignetă, te poţi trezi cu amendă fără ca măcar să ştii. Drumurile cu semnul M0, care sunt porţiunile de autostradă din jurul oraşelor, sunt singurele M-uri pe care nu ai nevoie de vignetă.

O „matrica” pentru 4 zile, perioada minimă în cazul maşinilor mici, costă 1.170 de forinţi maghiari (în jur de 4,3 euro), iar pentru 10 zile preţul este 6.600 (aproape 25 de euro). Acestea pot fi achiziţionate şi online, de pe site-ul motorway.hu.

Un alt aspect important este că ungurii au zero toleranţă pentru conducerea sub influenţa alcoolului. Chiar dacă este vorba de cantităţi mici, rişti să fii arestat. Nu este permisă folosirea aparatelor anti-radar, ci doar a detectoarelor de radar.

Complicat cu conversia forinţilor

La calculul banilor îţi va fi cel mai greu, pentru că 100 de forinţi maghiari înseamnă 1,55 de lei, iar un euro valorează aproape 270 de forinţi. O mare parte dintre comercianţii unguri primesc euro şi, aproape de graniţă, sunt mulţi care primesc chiar şi lei, însă fii atent la ce curs îţi cumpără leii sau valuta. „Váltó” este cuvântul pe care trebuie să-l cauţi dacă vrei să schimbi bani.

De asemenea, acordă o atenţie sporită la restul pe care îl primeşti, pentru ca unii comercianţi, în special unii şoferii de taxi, obişnuiesc să strecoare la rest monede româneşti ieşite din uz care se aseamănă cu banii ungureşti. Obiceiul de a lăsa bacşiş este foarte împământenit în Ungaria şi un pic diferit în localuri: nu lăsa „atenţia” pe masă, spune-i direct ospătarului cât plăteşti, suma rotundă.

„Nem tudom...”

Limba maghiară, de origine fino-ugrică, este o limbă atipică regiunii şi nu se aseamănă cu niciuna dintre limbile vorbite de vecinii Ungariei, distincţie care a reprezentat în 1100 de ani atât un motiv de mândrie pentru unguri, cât şi un obstacol.

După finlandeză, limbă care face parte din aceeaşi grupă şi cu care pare să se asemene puţin, maghiara este o limbă foarte greu de învăţat şi le pune piedici serioase vizitatori la vorbit, înţeles şi la pronunţie. Românii însă sunt ceva mai familiarizaţi cu această limbă, datorită proximităţii şi a comunităţii maghiare din ţara noastră.

Gazde bune

Dar chiar dacă nu ai reuşit să reţii decât „igen” („da”) şi „nem” („nu”), nu trebuie să-ţi faci prea multe griji, pentru că ungurii sunt vorbitori de limbi stăine, mai ales în zonele turistice. Te mai poate ajuta şi limba germană, vorbită de mulţi maghiari şi chiar şi rusa, în unele zone. Aproape de graniţa cu România, unde şi meniurile în anumite localuri sunt în lima română, vei întâlni foarte mulţi unguri care îţi vor vorbi româneşte.

Ungurii sunt foarte primitori, iar calitatea serviciilor turistice o depăşesc pe cea de la noi. În ciuda aversităţii istorice dintre România şi Ungaria, turiştii români nu sunt trataţi deloc cu ranchiună în această ţară, ba dimpotrivă. 

Budapesta, „Mireasa Dunării”

Budapesta este de obicei un oraş de tranzit pentru turiştii români care se îndreaptă spre alte ţări şi unii includ şi capitala ungară în itinerariul ei, însă merită să-i acorzi Budapestei mai mult de câteva ore. Împărţit în Buda şi Pesta de Dunăre, a reuşit de-a lungul timpului să dobândească diverse nume metaforice, precum Parisul de Est, Mireasa Dunării sau Perla Dunării.

Oraşul este renumit pentru bogăţia culturală, dar şi pentru izvoarele sale termale, cele mai cunoscute fiind Băile Szechenyi. Mai este şi o destinaţie perfectă de shopping. Are un sistem de transport în comun foarte bine pus la punct, iar la orientare nu vei avea mari probleme, pentru că în împărţirea făcută deja de Dunăre îţi uşurează cu mult excursia. Amatorii de senzaţii tari nu trebuie să rateze parcul de distracţii Budapesti Vidapark.

De la oraş de tranzit, la destinaţie de vacanţă 

Trebuie neapărat să admiri podurile peste Dunăre din Budapesta, mai ales Podul cu lanţuri (Széchenyi Lánchíd). Atât ziua, cât şi noaptea, când acestea sunt luminate, peisajul este extraordinar. Un loc perfect de relaxare este Insula Margareta de pe Dunăre, cu parcurile ei imense.

Ca atracţii turistice, nu rata în Budapesta Palatul Regal (Királyi palota), Bastionul Pescarilor, Biserica „Sf. Matias”, Piaţa Eroilor, Biserica „Sf. Ştefan”, Marea Sinagogă, Vaci Utca, centru vechi al Budei, cu străduţele lui pietruite, Castelul Vajdahunyad, Muzeul de Artă Aplicată, parcul cu statui comuniste. Încearcă o baie termală, pentru că oraşul este renumit în domeniu. Preţurile din Budapesta sunt aproximativ la nivelul celor din Bucureşti. Pentru cei interesaţi, capitala maghiară se poate lăuda cu o viaţă de noapte foarte activă.

Excursii de o zi

La 30 de kilometri de capitală găseşti oraşul Gödöllő, care poate fi o excursie de o zi în vacanţa ta în Budapesta. Aici se află Castelul în stil baroc care era reşedinţa de vară a împăratului Francisc Iosif şi a Reginei Sissi.

Debrecen este al doilea oraş ca mărime din Ungaria şi găzduieşte cea mai mare Biserică Protestantă a ţării. Este şi cel mai potrivit loc de pornire pentru explorarea regiunii de câmpie Puszta.

Aquapark şi spa la Hajduszoboszlo

La 22 de kilometri de Debrecen se află staţiunea Hajduszoboszlo, unul dintre locurile preferate de ardeleni pentru escapade de weekend, care îi ademeneşte pe turişti vara cu parcul său acvatic de distracţii.

Szeged este cel mai însorit oraş al Ungariei, perioada cea mai bună pentru o vizită aici fiind vara, dată fiind reputaţia sa ca oraş al festivalurilor în aer liber. 

O altă distracţie de weekend pentru românii din vestul ţării este o excursie la Gyula, un orăşel situat tot în apropiere frontierei, vizitat în special pentru băile termale ale Ştrandului Băilor Cetăţii. Altă atracţie în Gyula este castelul construit în stil gotic din cărămidă, care datează din secolul XV.

Festivalul Castraveţilor, cu iz românesc

La 10 minute de graniţa cu ţara noastră se află satul Micherechi, localitate care este principalul furnizor de castraveţi de pe piaţa ungară. Dar mai deosebit la acest mic sat este faptul că aici locuiesc români, care formează populaţia majoritară în proporţie de circa 80%. Festivalul Castraveţilor se organizează aici în fiecare an.

Unul dintre marile puncte turistice din Ungaria este Lacul Balaton, care este cel mai mare lac de apă dulce din Europa Centrală, iar în apropierea lui este şi Lacul Hévíz, al doilea cel mai mare lac termal din lume, o ideală destinaţie de spa.

O bucătărie imperială

Editorul site-ului cevabun.ro, Emanuel Ciocu, ne-a făcut o descriere detaliată a bucătăriei ungare, pentru a ştii ce trebuie neapărat să guşti odată ce te-ai aşezat la masă.

Bucătăria ungurească face parte din culturile culinare esenţiale ale Europei şi chiar ale lumii. Complexă, inventivă, rustică şi rafinată, clasică şi totodată modernă, bucătăria maghiară ocupă un capitol important în istoria culturii culinare. Parte a imperiului culinar Austro-Ungar, bucătăria maghiară s-a extins şi în statele vecine unde a influenţat bucătăriile locale şi s-a lăsat influenţată la rândul ei.

Aşa se face că ardelenii care vizitează Ungaria regăsesc în multe feluri de mâncare originea bucătăriei de acasă. Gulaşurile, papricaşurile, găluştele, papanaşii fierţi şi prăjiturile sunt cunoscute tuturor regiunilor care au făcut parte din imperiul Austro-Ungar.

Gusturile specifice bucătăriei maghiare – boiaua de ardei în diverse varietăţi de aromă şi gust, ceapa şi usturoiul, untura de porc, coriandrul şi chimenul, hreanul, seminţele de mac şi vişinele – îi dau un caracter unitar fără să-i reducă diversitatea. Doar bucătăria franceză mai foseseşte atât de variate tipuri de carne în mod echilibrat. Porcul şi vita, puiul, gâsca şi raţa, vânatul şi peştele se regăsesc în mod egal în marea varietate a acestei bucătării.

Brandurile bucătăriei maghiare

Boiaua de ardei, paprika, dă culoare şi vitalitate felurilor de mâncare ungureşti. Simbol naţional, paprika defineşte brandurile bucătăriei maghiare. Paprikas-ul, tocăniţa de carne, în special de pasăre, îşi trage numele chiar de aici, cel mai bun paprikas fiind cel cu paprika de Szeged. 

Gulaşul, tocăniţa de vită la ceaun (bográcsgulyás) sau supa (gulyásleves), mâncarea etalon a Ungariei, ar fi de neconceput fără paprika şi chimen.

La fel ciorbele de peşte, servite clocotite la masă, şi care poartă numele locului de unde a fost pescuit peştele, din Tisa (Tiszai halászlé) sau din Dunăre.

Dacă adăugăm la paprikasuri şi gulaşuri şi câteva găluşte mici, nokedli, avem imaginea generică a tradiţionalelor feluri ungureşti. A ne opri însă aici ar însemna să cedăm în faţa clişeelor.

„Mic” dejunurile ungureşti

Micul dejun unguresc nu e deloc mic. E mare şi divers. În fapt, se poate vorbi chiar de două mic dejunuri. Unul clasic, de zi cu zi, bogat în tartine cu pâine prăjită (bundáskenyér), cu unt şi brânzeturi (încercaţi crema de brânză körözött), pateuri din ficat (májkrém sau kenőmájas) de porc sau gâscă, cârnaţi (kolbász)- în special Virsli cu muştar. Totul completat cu cornuri (kifli) şi ştrudeluri.

Mai există, însă, şi un mic dejun mai sofisticat, întâlnit în hoteluri şi restaurante, specific meselor tradiţionale în familie. Villásreggeli (micul dejun cu furculiţă, mot-a-mot), se compune din omlete, ouă fierte umplute, fripturi reci, foie gras, caviar, salate de legume şi fructe, compoturi. 

A trăi pentru a mânca

Prânzul este cea mai importantă masă a zilei în cultura maghiară. Bogat în aperitive, urmate de supe consistente, feluri principale din carne însoţite de salate şi încheiate cu deserturi generoase.

Supele ungureşti (leves) sunt consistente şi sunt servite în mare stil. În mod tradiţional, întâlnit şi acum în restaurante, supele se servesc fierbinţi în bolul de servire nu în farfurie, un bol conţinând un supliment generos de cel puţin încă o porţie. Alături de supa gulaş (gulyásleves) şi cea de peşte (halászlé) încercaţi supele clare de pui şi vită (húsleves) cu legume şi tăieţei (csipetke). Cu adevărat unice în bucătăria maghiară sunt supele de chimen (köménymagleves) şi cele reci, de vişine (Hideg meggyleves). Mai merită încercată supa de vin de inspiraţie austriacă (Borleves) şi ciorba de fasole Jókai bableves (care poartă numele scriitorului Jókai Mór).

Felurile de mâncare principale merg de la clasice tocăniţe la modernele fripturi şi combinaţii haute cuisine. E aproape imposibi de făcut o listă exhaustivă cu felurile de mâncare tradiţionale ungureşti. Încercaţi Borjúpörkölt (tocăniţă de viţel) şi Töltöttkáposzta (varză umplută, variantă locală a sarmalelor), Pörkölt (tocăniţa din carne de porc), Székelygulyás (tocăniţă de carne cu varză), Paprikás krumpli (tocăniţă de cartofi cu cârnaţi) şi Lecsó (o tocană de legume).

Bun şi dulce

Patiseria şi cofetăria maghiară rămân un mare şi generos capitol, axat pe reţete tradiţionale dar în permanenţă deschis la nou. Restaurantele marilor hoteluri, în special cele budapestane, au dat numele unor deserturi ungureşti fundamentale. Gundel Palacsinta, clătite umpute cu nuci şi ciocolată, flambate, sunt doar un exemplu în acest sens.

Format din multiple straturi umplute cu o cremă de cacao şi cu un top crocant din caramel, tortul Dobos, denumit după numele inventatorului său Jozsef C. Dobos, şi-a extins celebritatea mult dincolo de graniţele Ungariei.

Dacă vizitaţi Ungaria, gustaţi un ştrudel fierbinte, umplut cu brânză dulce şi stafide, mere, vişine, nuci sau mac. În fapt merită a fi gustate toate deserturile ungureşti cu mac, ingredient extrem de iubit în patiseria locală. Cozonacii de Paşte şi Crăciun, Bejgli (cunoscuţi în Ardeal sub forma fonetică de baigli), umpluţi cu nucă sau mac, dulci şi sfărâmicioşi sunt nelipsiţi de sărbători. Kürtőskalács, a cărui tradiţie a fost păstrată şi în Secuimea românească, este un alt „dulce” iubit în Ungaria. Mai gustaţi Lekváros tekercs (ruladă umplută cu gem), Esterhazy Torte (care poartă numele prinţului Esterhazy), Sutemeny Rigo Jancsi (prăjitură cu ciocolată numită după un ţigan violonist), şi multe altele pe care cu siguranţă le vei descoperi singur.

Tărie de caracter

Băuturile maghiare oscilează de la distilate din fructe la vinuri, de la lichoruri la biteruri şi fac parte din procesul complex şi complet al artei mâncatului.

Palinka, rachiul unguresc, a cărui paternitate nu e pe deplin lămurită şi lasă loc orgoliilor naţionaliste româno-maghiare, are cu siguranţă în Ungaria un plus de diversitate. Palinka din cireşe sau cea din piersici, cu aroma lor inconfundabilă, transformă alcoolul tare într-o băutură rafinată. Vinurile ungureşti, dintre care cele mai cunoscute sunt cele de Tokaj, recunoscute ca vinuri desert produse din struguri copţi până la stafidire, merită a fi gustate la faţa locului.

Dar vinurile ungureşti, produse în 22 de regiuni specifice, nu se reduc la cele de Tokaj. Egri Bikavér (sânge de taur) urmează Tokaj-ul ca popularitate.

Unicum, un biter (alcool fermentat cu plante aromatice) de tradiţie în Ungaria, se bea rece, proaspăt scos de la congelator, pentru a stimula sucurile gastrice după o consistentă masă ungurească. 
www.capital.ro