India dincolo de traseul turistic. 25 de zile in ashram

Calatoria mea in India incepe intr-o regiune pe care majoritatea oamenilor o evita: Bihar, statul cu cea mai mare rata de criminalitate si analfabetism din tara, instabilitate politica, lipsa de infrastructura turistica. Toti oamenii cu care am vorbit inainte sa plec mi-au spus ca nu am ce cauta acolo daca nu vreau sa fiu jefuita, violata sau mai rau..... Nu am plecat in India cu mentalitate de turist, ci cu intentia de a transforma orice experienta in ceva pozitiv si constructiv. Mi-am propus sa accept cu aceeasi atitudine stralucirea si mizeria, sa primesc cu detasare orice ce mi se ofera.

Cu toate ca, din punct de vedere economic, Bihar e in topul celor mai sarace state din India, aceasta regiune are un important potential cultural si spiritual. Este leaganul a doua mari religii: budismul si jainismul. De aici a pornit "ahimsa", mesajul non-violentei propagat de Gandhi. Budha a cunoscut iluminarea la Bodhgaya, loc de pelerinaj si foarte cunoscut obiectiv turistic. La Nalanda a existat o celebra universitate budista, in secolul 5 i.Hr. De fapt, trecutul cu puternica incarcatura spirituala este indicat chiar de numele derivat din cuvantul "vihara", care inseamna manastire.

Namo Narayan!

Am ajuns in Rikhiapeeth pe 30 noiembrie, impreuna cu un grup de yoga din Romania. Rikhia este o localitate rurala din statul Jharkhand (in trecut parte din statul Bihar). In 1988 s-a stabilit aici Swami Satyananda Saraswati, lider spiritual fondator al Bihar School of Yoga si a inceput proiecte cu scopul dezvoltarii regiunii care, la vremea respectiva, era intr-o stare de saracie dezolanta. Insotit, la inceput, de doar cativa discipoli, a infiintat un ashram care, in prezent, atrage oameni din toate colturile lumii.

Ashramul are o puternica directie filantropica, prin activitati care imbunatatesc situatia regiunii in ceea ce priveste asigurarea nevoilor de baza ale oamenilor: hrana, imbracaminte, servicii medicale etc. Copiii primesc lectii de engleza si utilizare a calculatorului, imbracaminte si biciclete pentru a merge la scoala. Adultii sunt ajutati cu alimente, vaci si cele necesare pentru activitatile agricole. Peste 100.000 de oameni beneficiaza de sprijinul fundatiei.

Swami Satyananada Saraswati, fondatorul ashramului si al scolii de yoga, este discipolul unui mare yoghin pe nume Swami Shivananda Saraswati. In prezent, succesorii lui sunt Swami Niranjananda Saraswati si Swami Satsangi Saraswati.

Scenariul unei zile obisnuite

Ne trezim la ora 4, inainte de rasaritul soarelui, si pornim pe intuneric spre ashram, care e la aproximativ 20 min de mers pe jos. Suntem in decembrie si, desi ziua e vreme de stat la plaja, dimineata si seara e racoare bine.

La ora 5 avem puja si morning chanting, dupa care luam micul dejun (ceai si mancare pe baza de orez). Ashramul poate fi vazut ca o mare familie, in care fiecare munceste pentru binele tuturor. Servesti si esti servit. Unii curata cartofi pentru masa de pranz, altii transporta mobila, altii pregatesc darurile ce vor fi oferite satenilor care vor participa la festival, altii matura curtea. Grupul din Romania este in echipa de cazare si principalele noastre misiuni sunt curatenia si pregatirea camerelor pentru noii vizitatori care vin in ashram. Spalam ferestre, maturam, aranjam paturi, mutam saltele.

Pranzul este in jur de ora 10:30. Mancam cu mana, asezati pe jos, cu picioarele incrucisate. 100% vegetarian, meniul contine tot timpul orez si legume iar mancarea este pregatita afara, la foc de lemne, in vase imense, ca la armata. In mod normal, in ashram sunt in jur de 200-300 oameni. In timpul festivalurilor sunt peste 2000. Cand suntem putini mancarea se serveste pe farfurii de inox pe care ni le spalam fiecare dupa folosire. In timpul festivalurilor avem farfurii din frunze si pahare din lut. Totul e ecologic :)

La ora 14:00 toata lumea se opreste din lucru pentru pauza de ceai; cina e in jur de ora 17:30.

Majoritatea oamenilor care vin in ashram se asteapta la un program intens de meditatie si educatie spirituala. E greu sa accepti ca trebuie sa muncesti peste 10 ore pe zi si sa traiesti foarte disciplinat, respectand regulile. E greu sa te desprinzi de vechiul mod de a gandi si de obiceiuri. Dar tocmai asta e lectia ashramului.

Shram, in sanscrita, inseamna "a depune un efort". Ce fel de efort? Mental. Munca pe care o depui este fizica, insa ashramul ofera, in primul rand, training mintii. Cu totii am primit o pregatire profesionala, insa prea putina educatie si disciplina mentala.

Karma Yoga - trainingul mintii

Munca in ashram se numeste Karma Yoga sau yoga actiunii. Principiul de baza este acela ca, orice ai face, de la cel mai mic act pana la cel mai insemnat, sa pastrezi o atitudine detasata de rezultate. Sa lucrezi fara sine. "Selfless action". Karma yoga este un fel de meditatie activa, in care te observi pe tine facand ceva, insa nu te identifici cu rolul.

Prima componenta este sa fi constient de ceea ce faci. A doua componenta este sa observi stimulii exteriori si reactiile pe care le provoaca in tine (daca stai sa observi, mintea opune rezistenta foarte usor - "De ce trebuie sa fac asta?", "E plictisitor", "Nu imi place", "E greu").

A treia este sa fii imun la acei stimuli care te afecteaza.

Pe urma, sa te eliberezi de blocajele emotionale si mentale care provoaca conflict si suferinta si sa poti pastra aceeasi atitudine senina indiferent daca esti intr-o situatie de succes sau de esec.

Karma yoga este o un exercitiu care opereaza asupra ego-ului, ajutandu-te sa te desprinzi de obiceiurile, etichetele, ideile si convingerile cu care ti-ai construit identitatea.

Suntem obisnuiti sa obtinem beneficii personale din ceea ce facem. Bani, recunoastere, placere. Ne motiveaza placerea si fugim de durere. Muncim in primul rand pentru noi si pe urma pentru altii. Daca avem succes suntem fericiti; daca nu ies lucrurile asa cum vrem noi, suntem suparati.

Asta se intampla deoarece ne identificam cu ceea ce facem, suntem munca noastra. In karma yoga, the doer is different from the work. Te vezi pe tine ca pe un simplu instrument, fara sa te identifici cu actiunea. Asadar, provocarea este: poti sa fii carpa de spalat pe jos sau perie de curatat toaleta cu aceeasi atitudine cu care iti desfasori activitatea obisnuita de manager/artist/inginer? Poti sa vezi ca esti mai mult decat rolurile pe care le ai in societate'?

Daca reusesti sa faci cu aceeasi atitudine, fara sa te opui si sa te plangi, lucrurile care nu iti plac, esti mult mai puternic decat cineva care cauta placere in orice circumstanta a vietii. Aceasta e lectia principala pe care am invatat-o prin karma yoga.

Yoga ca stil de viata

Yoga inseamna mai mult decat asana, meditatie si exercitii de respiratie. In Romania sunt foarte multe confuzii legate de scopul yoga, multi oameni asociind-o cu practici sexuale sau religioase.

Yoga este o filosofie pe care oricine poate sa o integreze in viata lui, indiferent daca e catolic sau hindus, bolnav sau sanatos, cu o agenda incarcata sau traind izolat la poalele Himalayei. Exista multe definitii pentru yoga. Pentru mine e un stil de viata holistic, prin care aduci in armonie toate aspectele personalitatii tale, o cale de dezvoltare umana din toate punctele de vedere (biologic, intelectual, emotional, spiritual). Se poate spune ca scopul ultim al yoga este atins cand descoperi si valorifici tot potentialul si energia care se afla in tine.

Meritul scolii de yoga infiintata de Swami Satyananda este tocmai accentul pe aspectul practic si stiintific, adaptat omului modern, care permite intelegerea si integrarea principiilor yoga in viata fiecaruia.

"Our concept of yoga is different to what is widely accepted. Asanas, pranahyama, hatha yoga, etc, are a part of yoga, but they are only means to obtain a goal: development of the dormant potential within the human being." ("Conceptia noastra despre yoga este diferita de cea acceptata de majoritate. Asanele, pranayama, hatha yoga etc. reprezinta o parte din yoga, sunt insa doar mijloace pentru atingerea unui scop: dezvoltarea potentialului latent din fiinta umana.")

Oamenii

Satyananda Yoga este raspandita pe toate continentele si asta se observa foarte bine in varietatea oamenilor din ashram: SUA, Noua Zeelanda, Franta, Italia, Columbia, Uruguay, Spania; foarte multi bulgari si australieni. Ca varsta, media e in jur de 35 de ani. Ca profesii, difera foarte mult. Am stat de vorba cu un cercetator stiintific in domeniul somnului, profesori de yoga, psihologi, medici.

In ashram sunt doua tipuri de oameni. Primul: vizitatori ca noi, care vin pentru prima data, au legatura cu yoga, insa traiesc normal in societate. A doua categorie de oameni sunt discipolii; o parte din ei stau permanent in ashram, altii au casa in alta parte, insa vin periodic in ashram. Discipolii pot fi recunoscuti, in primul rand, vizual: au haine albe, galbene sau portocalii, majoritatea au capul ras si poarta la gat una sau mai multe mala (matanii). Culoarea indica stadiul in care se afla fiecare pe calea dezvoltarii personale si spirituale, in cadrul traditiei numite sannyasa. Cuvantul sanskrit samnyasa este compus din "sam" = complet, perfect si "nyasa"= renuntare. Sensul cuvantului sannyasa inseamna renuntare, dar si dedicare totala a capacitatilor personale in folosul evolutiei omenirii.

Hainele albe sunt purtate de cei care au fost initiati in practicarea mantrei, prima etapa, utila pentru purificarea mintii.

Galbenul este culoarea purtata de asa numitii jigyasu (enquierers, cei care au ales sa mearga mai departe pe calea spirituala)

Cei imbracati in portocaliu sunt karma sannyasi si poarta titlul de swami ("master of the self"). O parte au renuntat total la lume, traind in ashram viata de calugarie. Altii sunt casatoriti si traiesc in societate. Unul din stadiile cele mai avansate este paramahamsa, descris foarte frumos prin "Flying through the air, knowing no limits, where the rules of the society are not binding and where one is free" (Sa zbori prin vazduh, sa nu cunosti limite, acolo unde regulile societatii nu te mai incatuseaza si unde esti liber.)

In functie de culoare, fiecare categorie de aspirant are o cale aparte, o "sadhana" (self practice), un cod de conduita. E ca si cum ai avea o masina pe care prima data o pozitionezi pe directia buna si apoi pornesti la drum, potrivit unui traseu si unor indicatii precise care te ajuta sa ajungi cu bine la destinatie. Pentru unii, ghidul spune "treci prin orase aglomerate, intalneste oameni si ajuta-i", pentru altii "traverseaza desertul si invata sa gasesti in tine tot ce ai nevoie".

In calitate de aspirant spiritual, primesti un nume care ilustreaza o calitate legata de adevarata ta identitate. Exemple de astfel de nume: Satyananda (satya = adevar, ananda = fericire), Shaktidharma (shakti = energie, dharma = ordine, disciplina), Niranjananda (niranjan =r enuntare), Om Shanti (om= sunetul primordial din care a fost creat universul, shanti=pace), Atma Jyoti (atma = spirit, Jyoti = lumina).

Se spune ca nu tu il alegi pe guru, ci el te alege pe tine. Am intrebat mai multi oameni ce i-a facut sa imbrace straie portocalii, ce i-a adus aici si de ce au ales acest stil de viata. Cei care au renuntat cu totul la lumea exterioara simt au fost atrasi de o forta mai puternica decat ei. Destin, karma, subconstient?
Pentru altii, personalitatea magnetica a lui Swami Satyananda a fost de ajuns cat sa-i faca sa renunte cu totul la viata lor de dinainte. Alti oameni si-au dat seama ca vor altceva, ca sunt pe directia gresita si vor sa se schimbe.

Disciplina si stilul de viata din ashram

Viata in ashram are propriul ritm, bazat pe cateva principii.

Toata lumea respecta programul de masa si somn. E cu adevarat superb sa vezi rasaritul in fiecare dimineata, un soare mare si portocaliu ca hainele swami-lor. Exista o liniste si o energie speciala la inceputul zilei pe care, trezindu-ne tarziu, o pierdem.

Simplitate. Haine practice, fara bijuterii, machiaj si accesorii inutile. Ne spalam doar cu apa rece. Camerele sunt minimaliste, construite pentru a caza mai multe persoane (cea in care sunt cazata are 7 paturi si 3 dulapuri). Nu avem electricitate la prize, iar folosirea telefoanelor mobile este descurajata. Mancarea e vegetariana, modesta, insa foarte gustoasa si suficienta pentru toata lumea. In zona in care se mananca si in cea in care se fac rugaciunile nu avem voie incaltati, asa ca toata lumea deprinde obiceiul de a umbla descult.

In sat exista magazine de unde poti cumpara aproape orice, de la hartie igienica pana la apeluri telefonice si internet. Lectia ashramului este, insa, una de simplitate si austeritate. Pentru a o invata trebuie sa renunti, pentru o perioada, la modul in care erai obisnuit sa traiesti. Sederea intr-un ashram te ajuta doar daca esti dispus sa te deconectezi de lumea exterioara si sa traiesti un stil de viata mai simplu, bazat pe strictul necesar. Da, poti sa stai toata ziua de vorba cu oamenii, poti sa intri zilnic pe Facebook si sa vorbesti la telefon cu cei de acasa. Nu iti impune nimeni sa pastrezi tacerea si nu exista reguli foarte stricte de comportament. Insa, cu cat esti mai orientat spre exterior, spre simturi, spre interactiune, cu atat mai greu e sa observi ce se intampla cu tine in interior.

Citeste articolul integral