vineri, 4 iunie 2010

Destinatii de top pentru gurmanzi

Destinaţii de top pentru gurmanzi.

Pentru cei mai împătimiţi gurmanzi, dintre aceia care adoră să călătorească, există turismul gastronomic Turismul culinar sau gourmet oferă călătorului posibilitatea de a se apropia mai mult de cultura locului vizitat Degustarea de vinuri şi mâncăruri tradiţionale este principala activitate a turiştilor

Arta culinară a stârnit întotdeauna curiozitatea şi atenţia publicului şi din ce în ce mai mulţi oameni sunt preocupaţi de provenienţa produselor culinare. Astfel, turismul culinar devine o ramură importantă a turismului cultural. Dacă în trecut acest tip de turism era practicat în zonele rurale, astăzi tot mai multe restaurante ale celor mai importante metropole europene promovează mâncărurile tradiţionale zonei pe care o vizitaţi. Fie că îl numim turism culinar, gastronomic sau gourmet, această metodă de a călători şi degusta din cele mai fine şi apreciate mâncăruri şi vinuri tradiţionale atrage tot mai mulţi turişti, iar studiile recente realizate de Asociaţia Internaţională de Turism Culinar arată că această formă de turism a devenit o piaţă de nişă cu mare potenţial. Agenţiile de turism din întreaga lume pun la dispoziţia gurmanzilor pachete turistice care oferă vacanţe cu degustări care pornesc de la preţul de 320 de euro de persoană şi pot ajunge până la 1.200 de euro, în funcţie de preferinţele culinare. Toscana, renumită pentru peisajele, vinurile şi bucătăria tradiţională Conform site-ului tripadvisor.com, în fruntea topului celor mai apreciate destinaţii "gourmet" din Europa se află zona Toscana, din Italia. Aici vin anual milioane de turişti, nu numai pentru a vizita capitala Renaşterii, Florenţa, ci şi pentru a gusta din mâncărurile tradiţionale bazate pe reţete extrem de simple, dar cu un gust aparte, însoţite de vinurile zonei care au adus faimă acestei regiuni. Cele mai importante oraşe sunt Florenţa, Pisa şi Siena, dar puteţi să petreceţi o vacanţă de neuitat şi în oraşele mai mici precum Montalcino, Montepulciano, toată zona Chianti. Ce a transformat gastronomia locală toscană într-o atracţie turistică? Şefii restaurantelor de lux sunt de părere că bucătăria toscană atrage tocmai prin simplitatea gusturilor, mâncarea are la bază ingrediente proaspete, abia culese. Ierburile aromate, uleiul de măsline, usturoiul şi vinurile produse în această zonă dau un gust aparte mâncării locale. Iată câteva dintre preparatele locale pe care trebuie să le încercaţi odată ce aţi ajuns în această zonă: simplele bruschete cu roşii şi busuioc care aparent par o mâncare banală, un antreu pe care îl puteţi prepara şi dumneavoastră acasă, dar nu a existat turist care să spună că bruschetele toscane nu au un gust deosebit. Încă nu s-a divulgat reţeta secretă, dar cert este că acest fel de antreu nu are acelaşi gust în nicio altă zonă. Friptura de vită rumenită pe grătar, bissteca alla fiorentina, stropită cu ulei de măsline şi condimentată cu ierburile proaspete, focaccia cu mozzarella şi roşii, pizza cu şuncă, renumitele trufe sau gorgonzola sunt câteva dintre mâncărurile cu care veţi fi servit în restaurantele localnicilor din pensiunile agroturistice din zona Toscanei. Italienii, în special toscanii, au un cult pentru gătit şi degustarea de vinuri, de aceea pe fiecare deal al zonei veţi întâlni alături de vilele localnicilor, domenii viticole, transformate în adevărate atracţii turistice. Aici veţi putea degusta soiuri faimoase de vinuri italiene precum Chianti, Vernaccia, Vin Santo, Brunello di Montalcino sau Moscatello di Montalcino. Dacă doriţi să petreceţi o vacanţă "gourmet" ca la carte, trebuie să scoateţi din buzunar între 450 şi 870 de euro pentru patru nopţi de cazare într-una din vilele localnicilor transformate în pensiuni agroturistice, cu masa inclusă şi o degustare de vinuri din partea casei. În plus, puteţi să vă înscrieţi la cursuri de gătit pentru a vă întoarce acasă cu cât mai multe secrete culinare. Cea mai rafinată gastronomie, cea franţuzeascăCroissante, creme brulée, fois gras, cafea cu lapte, trufe, supă-spumă de trufe, cremă de vanilie aromatizată, melci gratinaţi la cuptor cu pesmet şi usturoi, însoţite în permanenţă de un pahar cu şampanie sau vin rosée, sunt câteva dintre delicatesele oferite de restaurantele franţuzeşti în care puteţi savura preparatele tradiţionale. Agenţiile de turism organizează pentru pasionaţii de artă culinară tururi "gourmet" în pieţe şi bistrouri, în magazinele cu delicatese franţuzeşti, aceştia fiind însoţiţi de un ghid specializat sau bucătari care vor iniţia turiştii în tainele celei mai rafinate gastronomii. O masă la unul dintre restaurantele din turul gastronomic în zona Bordeaux durează în jur de 5 ore şi costă între 200-300 de euro de persoană. Sunt şi meniuri mai ieftine, două persoane pot lua masa cu doar 150 de euro la restaurante mai puţin cunoscute în aceleaşi condiţii, dar într-un local cotat cu mai puţine stele. Specialiştii spun că odată ce ai petrecut o zi într-un astfel de restaurant, vei înţelege mai bine regiunea, vinurile, oamenii şi cultura locului. Dacă ajungeţi totuşi în Paris este bine de ştiut că sunt agenţii care organizează tururi ale celor mai bune patiserii şi ciocolaterii. Tariful unui astfel de tur se încadrează între 35 şi 85 de euro de persoană, preţ care include degustări de produse de patiserie, brânzeturi, vinuri franţuzeşti.Şi România se poate bucura de acest succes, pentru că ţara noastră se mândreşte că, făcând parte din Drumul Vinului, care porneşte din zona Bordeaux a Franţei, străbate nordul Italiei, sudul Sloveniei şi trece prin zona Vînju-mare Dealul-Mare şi ajunge până în Tulcea, clasând ţara noastră pe locul cinci în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte producţia viticolă, iar pe plan mondial locul 9. În zona Buzăului, la Dealul Mare, sunt multe crame particulare care încep să se dezvolte după modelul celor din regiunile viti-vinicole ale Franţei. Mărcile româneşti recunoscute european: Salamul de Sibiu, Palinca de Bihor, Plăcintele poale-n brâu, Telemea oltenească cu praz, Salam de casă, ţuica de Zetea, de Valea Milcovului, de Buzău, de Argeş, de Zalău şi cea ardelenească de Bistriţa, Horinca de Maramureş.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu