Pe cat se pare, dupa cum o demonstreaza studiile in materie, oamenii se intorc din vacanta mai stresati decat erau cand au plecat. Vina o poarta schimbarea brusca a ritmului de viata, dar si dificultatea de a se “deconecta” cu adevarat.
- In acest articol:
- Oboseala bate-o vina!
- Relaxare? Nu! Conflict!
- Sa nu ratezi nimic!
- Si-atunci, la ce bun sa mai calatorim?
Sa pierzi avionul, sau dintr-un motiv sau altul (cum ar fi de exemplu, o greva a transportatorilor) sa faci doua zile pe drum dintr-o vacanta de opt zile, inseamna sa acumulezi ceva stres, chiar si in vacanta. Dar pentru a te intoarce din concediu mai stresat decat ai plecat, pe cat se pare ajunge chiar mai putin: cum ar fi sa iesi in cluburi in fiecare seara si sa dansezi pana dimineata, ba chiar sa decizi ca dupa 9 luni de stat pe scaun la birou nu-i nimic mai salutar decat trekkingul sau alpinismul. Asta fara a mai lua in calcul si obsesia actuala a turistilor de a fi "conectati" 24 de ore din 24, si aceasta o importanta sursa de stres in opinia specialistilor.
Asadar, e clar, vacanta streseaza. O spun legendele si experientele individuale, si-o spune si un studiu realizat de un site de turism din Statele Unite (Expedia.com), potrivit caruia doar 53% dintre americani declara ca se intorc acasa din vacanta relaxati si odihniti, 30% afirmand ca, pe parcursul concediului, s-au vazut nevoiti sa faca fata unui stres neasteptat. Rezultate similare au fost inregistrate si in Marea Britanie in cadrul unui studiu asemanator: si-aici 50% dintre cei intervievati au declarat ca s-au intors la birou mai obositi decat erau inainte de a pleca.
Intr-un alt studiu aparut in "Applied Research in Quality of Life", cercetatorii de la Erasmus University din Rotterdam au explicat ca, atunci cand vine vorba despre gradul de fericire al unui individ, nu este prea mare diferenta, la intoarcerea la birou, intre cel care a plecat efectiv in vacanta si cel care si-a petrecut concediu "pe langa casa". De asemenea, tot un studiu olandez, publicat in "Journal of Occupational Health", a aratat si ca eventualele beneficii ale unui concediu din perspectiva bunastarii psiho-fizice a unei persoane nu dureaza decat cateva zile: mai mult sau mai putin timpul necesar pentru a se bronza.
Dar de ce este atat de dificil sa te relaxezi in vacanta? "Vacanta este o stare de intrerupere a propriului stil de viata si daca pe de-o parte sa vezi mereu aceleasi persoane mergand mereu in acelasi loc este enervant si obositor, pe de alta parte acest lucru iti da un sentiment de siguranta, de apartenenta, de identitate, aspecte care pentru noi, oamenii, sunt importante", a explicat Emilio Masina, profesor de Psihologie la Universitatea Sapienza din Roma, intr-un articol aparut in L'Espresso: "Atunci cand ne aflam in vacanta cautam stimuli noi, dar se intampla si ca odata ce i-am gasit, acestia sa ne provoace o stare de dezorientare, de descentralizare. De foarte multe ori, intre nevoia de a face o schimbare si aceea de a ramane fidel propriei vieti cotidiene se creeaza un conflict in toata puterea cuvantului. Iar acest conflict poate fi generator de stres".
Dar si sa nu te mai dezlipesti de smartphone, laptop si alte asemenea doar-doar nu vei pierde contactul cu rudele si mai ales cu colegii sau clientii poate fi nociv. Cel putin asa arata o cercetare realizata tot in Statele Unite de Institute of Leadership Management, in cadrul careia au fost intervievati peste 2.500 manageri. 80% dintre acestia au admis ca pe parcursul vacantelor si-au controlat emailul de mai multe ori pe zi, 50% au telefonat de mai multe ori pe zi in interes de serviciu, iar 10% au dat chiar o fuga la birou. In aceste conditii, peste 40% au admis ca s-au intors la slujba mai nervosi decat erau inainte de a pleca in vacanta.
Este vorba desigur despre de-acum faimoasa "dependenta de munca". Bryan E. Robinson, profesor la University of North Carolina din Charlotte, estimeaza ca cel putin un sfert din populatia americana este afectata de aceasta dependenta. "Workaholic-ul tipic poate fi fizic in vacanta si sa se joace cu mingea cu fetita lui, dar psihologic este tot la birou. Iar fetita, chiar daca are numai 7 ani, isi da seama perfect de asta", explica Robinson.
La extrema cealalta se situeaza cei care fac tot ce pot numai sa se detaseze, sa iasa din rutina zilnica, dar si-acestia exagereaza, cu consecinte si in acest caz deloc placute. "Ne referim la situatia in care oamenii se apropie de vacante un un grad ridicat de asteptare, cu dorinta de a face tot ce n-au reusit sa faca pe parcursul intregului an: sa se intalneasca cu prieteni, sa faca sport, sa calatoreasca, chiar si nefiind pregatiti psihic si fizic; in acest caz ei risca sa se confrunte cu un puternic stres autoindus", considera Masina. Asadar, pana la urma, a dori sa te distrezi cu orice pret, a vrea sa faci "totul", sa nu ratezi nimic, provoaca stari de anxietate legate de respectivele "prestatii", ce in ultima instanta se intorc tot impotriva ta.
O solutie ar putea fi aceea de a te odihni cateva zile inainte de a pleca intr-o calatorie, spun specialistii. "Toti ne dam seama ca o schimbare a mediului, a persoanelor si situatiilor, provoaca modificari ale metabolismului. "Organismul are nevoie de cateva zile pentru a se obisnui cu noua situatie, si chiar si psihicul. In loc sa ne schimbam viata de pe-o zi pe alta, ar fi mai bine sa procedam gradual, sa ne permitem un moment de relaxare, pentru a putea face fata vacantei", este de parere psihologul italian. Si ar putea avea dreptate: potrivit unui studiu britanic, pentru a iesi din rutina zilnica si a intra cu adevarat in starea de vacanta, un individ are nevoie, in medie, de 2 zile si 17 ore. Si acelasi lucru este valabil si la intoarcerea la munca. A te "catapulta" din tren sau avion direct la birou nu-ti permite sa "metabolizezi" schimbarea de ritm: tranzitia de la o conditie (vacanta) la alta, opusa (rutina) este prea brusca, in masura sa te faca doar sa acumulezi frustrari. Mai ales daca nici concediul nu a fost exact asa cum te asteptai.
In opinia scriitorului si jurnalistului american Jonah Lehrer, a calatori este o nevoie umana de baza: "Suntem o specie migratorie, chiar daca migratiile noastre sunt acum propulsate de combustibil de avion si de chicken mcnuggets". Intr-un articol cu titlul "De ce calatorim?", publicat in The Observer, el s-a intrebat daca acest impuls colectiv de a calatori - de a pune ceva distanta intre noi insine si toate lucrurile cunoscute din jurul nostru - mai are si vreo alta valoare, sau este "precum gustul pentru grasimile saturate, unul dintre acele instincte de care ar fi fost mai bine sa ne fi debarasat in Pleistocen?" Pentru ca, scria Lehrer, mai in gluma mai in serios, daca a calatori nu are decat rolul de a ne produce placere, atunci noile masuri de securitate din aeroporturi au reusit sa omoare "distractia" cu totul.
Vestea buna, in opinia scriitorului american ("cel putin pentru aceia care citesc aceste randuri blocati intr-un aeroport"), este ca placerea nu este singura "consolare" a obiceiului de a calatori. Mai exact, mai multe studii recente sugereaza ca a schimba "peisajul" din cand in cand, a pleca de-acasa - si nici macar nu conteaza unde anume - , nu numai ca te face mai istet, dar si mai deschis la minte si mai creativ. Nu este vorba despre vacanta, relaxare sau sorbitul de daiquiri pe o plaja tropicala virgina: este vorba despre actul in sine, acela de a pune cativa kilometri intre casa si tine, cel in masura sa ne faca mai flexibili mental si sa ne descatuseze creativitatea.
"Hai sa nu ne mai prefacem ca a calatori este intotdeauna o distractie. Nu petrecem 10 ore ratacind prin salile de la Luvru pentru ca ne place, iar panorama din varful Machu Picchu probabil ca nu compenseaza frecusul bagajului pierdut. (De cele mai multe ori am nevoie de o vacanta dupa vacanta). Calatorim pentru ca simtim nevoia, pentru ca distanta si diferitul reprezinta tonicul secret al creativitatii. Cand ajungem acasa, acasa este la fel cum era cand am plecat. Dar ceva din mintea noastra s-a schimbat, si asta schimba totul."
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu