Recent, autoritatile din Sudan si-au anuntat planul de reproiectare a oraselor acestei tari in forma unor animale si fructe. Dezvoltatorii chinezi au de gand sa contruiasca in Golful Xiamen o imitatie a oraselului portuar spaniol Cadaqués, unde a trait candva artistul Salvador Dali. Dar acesti vizionari nu sunt nici pe departe pionieri intr-ale creativitatii urbanistice. Unele proiecte de acelasi fel se dovedesc, adesea, iluzorii si nu apuca sa vada lumina zilei, iar altele sunt rapid abandonate. Totusi, lumea este presarata, in diferse colturi ale sale, cu asezari fantastice, orase tematice si peisaje urbane suprarealiste. Iata zece dintre cele mai spectaculoase astfel de teritorii.
10. Orasul Sahului, Rusia
Ca descendenti directi ai lui Gingis Han, ar fi de asteptat ca locuitorii din Calmichia sa manifeste un cult aparte pentru fineturile artei razboiului si sa ii inchine acestuia festivaluri si monumente. Totusi, presedintele excentric al acestei republici rusesti, Kirsan Ilyumzhinov, a construit in 1998, cu o investitie de peste 30 de milioane de dolari, "Orasul Sahului", chiar in mijlocul Elistei, singura capitala europeana budista. Momentan, amanajarea urbanistica nu este un oras in adevaratul sens al cuvantului, aspecte vizuale tipice celui mai cunoscut sport al mintii regasindu-se doar la nivelul unui dom, in cateva case luxoase si pe unele stradute (nelipsind platforme de sah uriase, cu piese de dimensiunea unor copii), intr-o piscina, un hotel si un magazin de produse alimentare.
Cu toate acestea, conceptul se vrea a se extinde pana va cuprinde salile de opera si de spectacole din oras, muzeele, conservatorul, scoala de arte, academiile religioase, centrul de medicina traditionala si un complex de creativitate juvenila. Ramane de vazut daca toate acestea se vor intampla, avand in vedere ca mandatul de presedinte al lui Ilyumzhinov - care mai prezideaza si FIDE sau Federatia Mondiala de Sah - este pe cale sa expire, omul de afaceri nemaiavand dreptul sa isi depuna candidatura.
9. Regiunea Autonoma Evreiesca, Rusia
Un teritoriu evreiesc creat artificial de Stalin in indepartatul sud siberian, Regiunea Autonoma Evreiasca este un raion federal al Rusiei, situat la granita cu China. Populatia locului numara, in 2002, doar 190.000 de locuitori pe o suprafata de 36.000 km patrati (mai mare decat Israel), dintre care numai 1,5% sunt evrei, restul rusi si ucrainieni. Regiunea administrativa a fost fondata in 1928, in spiritul politicii staliniste a nationalitatilor, conform careia fiecare grup national din Uniunea Sovietica trebuia sa primeasca un teritoriu in care sa isi dezvolte autonom cultura.
Din punct de vedere al "Zionului Sovietic" ce se contura in fanteziile acelor vremuri, locul a ramas o relicva care mai aminteste de iudaism doar prin arhitectura unor cladiri si prin unele traditii inca pastrate. Ca stat, insa, Regiunea Autonoma Evreiasca, avand capitala la Birobidjan, este o entitate valida, cu guvern si partide politice, cu infrastructura, servicii de sanatate si de educatie, cu economie si turism. Nu este un teritoriu mort, asa cum il prezinta unele surse, prezenta inca vie a unor simboluri evreiesti dand un aer insolit locului.
8. Satul Piticilor, China
Peste 100 de cetateni chinezi suferinzi de nanism presteaza in cadrul unui spectacol intitulat "Regatul Piticilor", sustinut in apropierea localitatii Kunming, din provincia chineza Yunnan. Preselectia pentru aceasta reprezentatie a avut loc in vara anului 2009, participarea concurentilor presupunand numai doua conditii: varsta cuprinsa intre 18 si 40 ani si inaltimea mai mica de 130 centimetri. Nu erau solicitate alte abilitati speciale.
Acum, cei care au fost alesi, urca pe scena Gradinii Fluturilor din Lumea Kunming de doua ori pe zi, ca sa cante, sa danseze si sa presteze scene umoristice, totul pentru amuzarea multimii. Avand in vedere discriminarile de care se lovesc in China, oamenii in miniatura au privit "Regatul Piticilor" ca pe o oportunitate. Diversele surse atesta fie ideea ca parcul tematic este doar o afacere profitabila si nu o comunitate inchegata de pitici, fie emit teoria conform careia casele in forma de ciuperci servesc drept locuinte pentru ei si ca si-ar duce viata in acel loc.
7. Orasul unde nimeni nu are voie sa moara, Norvegia
Longyearbyen, mica localitate din arhipelagul norvegian Svalbard este una dintre cele mai nordice asezari umane si, la o prima vedere, nu pare mai mult decat un linistit oras din interiorul Cercului Arctic. Asta pana ii afli obiceiurile neobisnuite. O noapte dureaza aproximativ 6 luni, iar studentii invata cum sa impuste ursii polari pentru a se apara de atacurile acestora. Copiii de gradinita invata tehnici de fizioterapie pentru a-si mentine mobilitatea in cazuri de ninsoare abundenta, desi arhipelagul a inceput deja sa tanjeasca dupa zapezile de alta data, din cauza incalzirii globale. Nimic neobisnuit pentru un oras situat in apropierea Polului Nord. Ciudateniile apar in momentul in care locuitorii din Longyearbyen se confrunta cu o cauza naturala absolut normala: decesul.
Aceasta nu inseamna ca orasul este selectiv cu cei care trec poarta micului cimitir, doar ca expertii au realizat ca permafrostul impiedica descompunerea naturala a cadavrelor, motiv pentru care nimeni nu a mai fost inmormantat aici de peste 70 de ani. Pentru a primi un loc ce veci, locuitorii trebuie sa faca demersuri in alte orase ale Norvegiei, proceduri care uneori pot dura destul de mult. Dar ceea ce este si mai interesant, este faptul ca desi nimeni nu poate fi inmormantat in Longyearbyen, orasul este pregatit pentru Apocalipsa. In mica urbe norvegiana, programul Local Seed Vaults - program prin care seminte de plante sunt depozitate pentru a ajuta omenirea sa depaseasca o distrugere totala - a gasit locatia ideala pentru stocarea resurselor. Tot aici, in 1998, oamenii de stiinta au incercat sa dezgroape trupurile a sapte mineri decedati in 1918 din cauza gripei spaniole. Se spera identificarea virusului care a dus la moartea a peste 50 de milioane de oameni si crearea unui vaccin care sa il poata combate in viitor. Incercarile cercetatorilor au fost insa un esec.
6. Orasul Gunoaielor, Egipt
Manshiet Nasser este o ciudata comunitate din Cairo, Egipt. Oamenii numesc acest loc Orasul Gunoaielor, si asta pentru ca sute de tone de deseuri, din toata capitala egipteana, sunt aruncate aici. Si mai bizar este faptul ca exista persoane, chiar familii intregi, care locuiesc in Manshiet Nasser, sub denumirea generica de Zabbalin (gunoieri). Acestea scormonesc zilnic printre gunoaie in speranta de a gasi resturi care pot fi reciclate.
In fapt, circa 80% dintre gunoaiele adunate la Manshiet Nasser sunt reciclate si revandute. Majoritatea apartamentelor si a magazinelor construite in acest teritoriu nu au aprobare. In Orasul Gunoaielor, majoritatea familiilor sunt specializate in sortarea cate unui anumit tip de deseu. De asemenea, cea mai numeroasa comunitate de gunoieri este alcatuita din crestini ai Bisericii Copte, biserica in pestera a orasului, St Sama'an, fiind cea mai mare din Orientul Mijlociu, cu o capacitate de 20.000 de enoriasi. Desi pare incredibil, comunitati de acest gen exista si in alte colturi ale lumii, cele mai cunoscute fiind cele din Los Angeles, Mumbay si Manilla.
5. Insula Crucisator, Japonia
Candva cea mai dens populata locatie a lumii - cu 13.000 de locuitori pe km patrat, avand o suprafata de 1,2 km patrati - insula artificiala Hashima din apropierea coastei japoneze, careia pescarusii ce o survoleaza ii dau aerul unei uriase nava de lupta, este in prezent, poate, cel mai mare oras fantoma de pe planeta. Fondata initial ca dispozitiv de exploatare a carbunelui de catre gigantul japonez Mitsubishi, insula gazduia casino-uri, cinematografe si, mai ales, foarte multi oameni. Totul, pana la declinul industriei de carbuni, soldat cu inchiderea, in 1974, a minei, moment in care insula a fost subit abandonata de toti locuitorii ei.
Pana foarte recent, vizitarea locului era ilegala, deoarece nimic de pe insula nu mai poate fi restaurat si este complet nesigur. Pedeapsa pentru vizitarea insulei consta in 30 de zile de inchisoare. De curand insa, guvernul japonez a reconsiderat aceasta decizie si a renuntat la restrictia absoluta de vizitare a insulei. Denumirea de "Gunkanjima", adica Insula Crucisator, i se potriveste locului, deoarece, din anumite unghiuri, chiar pare a fi o asemenea nava teribila a marilor. Orasul de pe insula are in totalitate un aspect post-apocaliptic insa, dupa forma si pozitionarea cladirilor inca aflate in picioare, nici atunci cand regiunea era infloritoare traiul aici nu pare sa fi fost cel mai fericit - mai degraba comparabil cu vietuirea intr-un musuroi de furnici.
4. Gaura omului alb, Australia
Coober Pedy este un orasel din nordul Australiei Sudice, numarand o populatie de aproximativ 2.000 de locuitori. Localitatea este renumita pentru statutul ei de "capitala mondiala a opalului" - gratie cantitatii uriase de opal pretios exploatat aici - dar se bucura si de faima si gratie celei mai numeroase comunitati umane care traiesc in subteran, indeosebi in foste mine restaurate, din pricina insuportabilei calduri diurne a locului. Denumirea de "Coober Pedy" vine din termenul aborigen local "kupa-piti", care inseamna "groapa omului alb".
Aici, o casa standard sub pamant, cu trei camere, sufragerie, bucatarie si baie poate fi sapata in stanca dealurilor pentru un pret similar unei case la suprafata. Cea suberana isi pastreaza o temperatura constanta, in timp ce casa de pe sol are nevoie de aer conditionat, mai ales in lunile de vara, atunci cand temperaturile depasesc mereu 40 de grade Celsius. Coober Pedy este un orasel foarte mic, care a devenit un popas popular in randul destinatiilor turistice, atractii importante ale locului fiind minele, cimitirul, bisericile, hotelul si magazinele din subteran. Situat la jumatatea distantei dintre Adelaide si Alice Spring, Coober Pady a devenit rapid o atractie turistica, turismul aducand, in prezent, la fel de multi bani pe cat o fac extractiile de opal.
3. Orasul-fantoma modern, China
In general, prin oras fantoma se intelege o asezare umana parasita dupa o indelunga locuire, o asezare veche, abandonata de catre oameni in urma unui cataclism sau a caderii economice. Cum poate, insa, un oras ultra modern sa devina unul fantoma? Ei bine, raspunsul vine din China, mai precis din orasul Ordos, acolo unde Kangbashi, unul dintre cele mai noi si mai moderne cartiere, este absolut gol. Districtul Kangabashi din Mongolia Interioara, China, a fost ridicat dupa toate standardele moderne, fiind capabil sa gazduiasca peste 1 milion de oameni, cea mai mare parte dintre ei trebuind sa lucreze in minele din apropierea orasului.
Autoritatile au investit circa 2,6 miliarde de dolari pentru a transforma zona intr-o veritabila metropola din care nu lipsesc uriase cladiri administrative, zgarie-nori, cladiri post-moderniste, muzee, teatre, biblioteci, parcuri sau resedinte de lux. Si chiar daca pare absurd, nimeni nu s-a gandit ca oamenii vor avea nevoie si de scoli, spitale, cablu TV, internet, un serviciu de taxi sau cluburi in care tinerii sa socializeze, motive suficiente pentru ca oamenii sa evite luxoasa destinatie. In prezent, singurii locuitori care pot fi intalniti pe strazile din Kangbashi sunt angajatii firmelor de salubrizare si extrem de putinii temerari care au ales sa locuiasca aici.
2. Orasul Tamisei, China
Asezarea-satelit intitulata "Orasul Tamisei" a fost inaugurata in 2006, ca parte a programului shaghaian "Un Oras, Noua Asezari", manifestand cultura britanica din care s-a inspirat printr-o piata centrala, cabine telefonice rosii, strazi denumite "High", "Oxford" sau Queen", precum si, desigur, prin priopriul raul artificial Tamisa. Totusi, in ciuda unei marketizari intense, comunitatea a esuat in a prospera, iar ceea ce a ramas in aceasta parte a Shanghai-ului este un oras destul de inert, dar un loc ideal pentru o plimbare linistita de dupa-amiaza.
Primul detaliu care atrage atentia in Orasul Tamisei sunt garzile in uniforme rosii care, chiar daca mai putin fastuos, la fel ca in Londra, se schimba periodic. Continuand pe strazile pavate cu piatra cubica, printre cladiri respectand fidel arhitectura anglo-europeana, pot fi admirate statui ale personalitatilor britanice, precum Winston Churchill si Printesa Diana, magazine si restaurante goale, o biserica crestina inconjurata de o peluza perfect tunsa unde chiar se oficilizeaza o cununie religioasa si chiar cateva mici stabilimente adresate publicului care au reusit sa se mentina si unde vizitatorii pot servi diferite specialitati cu specific londonez.
1. Federatia Damanhur, Italia
La 30 de kilometri de orasul italian Torino se afla orasul subteran Damanhur, supranumit Orasul Luminilor si "sediul" comunitatii damanhuriene. Locuitorii sai sustin ca puternica lor baza sociala, spirituala si economica reprezinta un exemplu demn de urmat de catre intreaga omenire. Ei au propria constitutie, propria moneda (credito) si propria limba, folosita in ritualuri. Idealul declarat al damanhurienilor il constituie promovarea libertatii de exprimare si circulatie a ideilor, incurajarea creativitatii si "imbunatatirea sinelui", vazute ca pasi pe calea evolutiei superioare a speciei umane. Locul a constituit multa vreme un secret pastrat cu strasnicie. Vastul complex de galerii si domuri subpamantene este cel mai mare din lume si, pana de curand, nici unui strain nu i-a fost permis accesul aici.
Existenta templului subteran a fost facuta publica abia in urma cu cativa ani, de catre un fost membru al comunitatii. De atunci, Damanhur si-a deschis portile si pentru vizitatori. Pretutindeni, simbolurile evoca dualitatea existentei - barbat-femeie, bine-rau, Soare-Luna -, podelele sunt decorate cu mozaicuri, iar peretii cu figuri in marime naturala, reprezentate dansand si luptandu-se. Toate acestea au fost lucrate exclusiv cu mana, asa cum au cerut intemeietorii. Fiecare incapere simbolizeaza un aspect al existentei: sala metalelor, unde viciul si virtutea duc o lupta fara sfarsit, sala pamantului, cu usile sale solara si selenara, sala oglinzilor si sala apei, unde peretii sunt decorati cu texte initiatice, scrise in limba secreta a comunitatii. Aici, femeile si barbatii sunt parteneri egali si isi unesc fortele completandu-se reciproc. Damanhurienii au un mod specific in care "se lupta cu fortele malefice": calatoriile astrale. Nu numai ca exista cursuri de felul acesta la Universitatea Damanhur, dar exista si o incapere speciala rezervata calatoriilor in timp si spatiu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu