Reşedinţe somptuoase, castelele ne povestesc o parte din istoria Franţei. Această serie documentară ne va purta însă departe de Versailles şi alte mari palate, pentru a ne prezenta castele de familie, în compania proprietarilor lor.
Abaţia Ferté, Saône-et-Loire, regiunea Bourgogne
Construită în secolul al XII-lea, La Ferté este prima abaţie cisterciană creată în continuarea celei de la Cîteaux. Punerea temeliilor abaţiei de la Cîteaux în 1098 a marcat naşterea unui nou ordin monastic, ordinul cistercian care a lăsat în urmă numeroase abaţii cu o arhitectură austeră. Cu aproape 700 de ani mai târziu, cea de la Ferté este cumpărată de un anume Jean-Baptiste Humblot. Este vorba despre strămoşul lui Jacques Thénard, care locuieşte astăzi în abaţie împreună cu soţia şi copiii săi. La sfârşitul secolului al XVII-lea, clădirea a fost transformată într-un palat abaţial. După revoluţie, s-a dat ordinul distrugerii tuturor edificiilor religioase. Supravieţuieşte aşadar doar acest palat de factură clasică. Scenele biblice reprezentate deasupra uşilor reamintesc funcţia religioasă a construcţiei. Chiar dacă familia Thénard reuşeşte cu greu să realizeze restaurările de anvergură necesare, nu regretă deloc ca s-a instalat aici.
Castelul Auzers, Cantal, regiunea Auvergne
Cinci secole de istorie leagă castelul Auzers de familia şi localitatea care poartă acelaşi nume. Christian d'Auzers cunoaşte din fragedă copilărie această fortăreaţă situată la 750 de metri altitudine în inima munţilor Cantal. Şi astăzi, ca şi tatăl său înaintea lui, el este cel care se ocupă de castel.
Castelul Dauphin, Allier, regiunea Auvergne
Turnurile care înconjoară castelul Dauphin marchează amplasarea unei construcţii anterioare. Dar din cetatea medievală nu au mai rămas decât cele două donjoane, unul ridicat în secolul al XII-lea, celălalt construit în secolul al XV-lea. Ansamblul a fost restaurat în întregime în secolul al XIX-lea, după cum ne arată amenajările interioare, caracteristice acestei epoci.
Castelul Cazeneuve, Gironde, regiunea Aquitaine
Fostă reşedinţă a regilor Navarei, care i-a dat Franţei unul dintre monarhii săi, castelul Cazeneuve are o lungă istorie. Între zidurile sale a trăit ca într-o închisoare aurită Regina Margot, prima soţie a lui Henric al IV-lea. Castelul aparţine astăzi familiei ducale Sabran-Pontevès.
Castelul Flaugergues, Hérault, regiunea Languedoc
Castelul Flaugergues aparţine aceleiaşi familii de peste 300 de ani. Situat lângă Montpellier, în regiunea Languedoc Rousillon, clădirea dispune de un spaţiu de 40 de hectare. Henri de Colbert l-a primit la vârsta de numai 30 de ani şi a decis să se instaleze aici împreună cu soţia şi copiii săi. La câteva luni îşi părăseşte postul pe care îl ocupa pentru a se lansa în viticultură, activitate care constituie de atunci 70 % din cifra de afaceri a familiei. Reşedinţa beneficiază de o arhitectură impresionantă, din care se remarcă o scară din bolţi cu chei pandante (piatră aşezată în punctul de întâlnire al nervurilor unei bolţi şi ale cărei sculpturi se prelungesc sub forma unei stalactite), care nu este susţinută de niciun stâlp. Decoraţiunile tuturor camerelor castelului sunt foarte diversificate, cu mobile sau tapiserii care datează din secolele XVII, XVIII sau XIX.
Castelul Grézan, Hérault, regiunea Languedoc-Roussillon
Veche reşedinţă datând din Evul Mediu, castelul Gréezan era un popas pentru pelerini pe drumul Sfântului Iacob (Santiago de Compostella). De-a lungul anilor, castelul se măreşte considerabil: curtea mică unde se găsea fântâna devine curte interioară, camerele se organizează în jurul acesteia, curtea devenind astfel centrul castelului. Actuala sa proprietară, Marie-France Lanson încearcă să continue tradiţia viticolă de la Grézan, dar fără succes. Noua proprietară a amenajat atunci camere de oaspeţi şi apartamente în dependinţele castelului. Deşi rămâne un castel de familie, Grézan devine astfel o adevărată activitate economică cu caracter turistic.
Citeste intreg articolul
http://www.rfi.ro
joi, 25 februarie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu