Epitetele sunt insuficiente însă pentru dimensiunea magică a oraşului de pe râul Vltava. Praga este, de fapt, ca o reîntoarcere la iubirile adolescenţei: şi-a păstrat farmecul de demult, dar vine dintr-o lume care te apasă cu greutatea ei. Să fie cea mai grea povară, în acelaşi timp, imaginea celei mai intense împliniri vitale?
E inexplicabil: Praga este atât de frumoasă, încât uneori te poate seca, amestecând cu furie în creuzetul sentimental şi reinventând tot ce puteai crede că ar însemna strălucirea supremă. 15 poduri, o sumedenie de biserici, sute de turnuri ameninţând cerul, prezenţa imperturbabilă a Castelului şi, peste toate, oglindirea eternă a Vltavei, construind mereu un univers paralel năucitor.
Ce vezi in Praga
În Praga poţi să te pierzi uşor şi iremediabil, pentru că e oraşul care predispune, periculos, la visare. Aproape neatinsă de gurile de foc ale celui de-Al Doilea Război Mondial, capitala Boemiei e o mixtură de stiluri arhitecturale, străduţe pavate cu piatră şi culori aiuritoare.
E un oraş în care poţi fi aproape orice, de la cavalerul medieval din jocurile copilăriei până la îndrăgostitul virusat de romantism de mai târziu, de la personajul anonim şi pierdut din “Procesul” lui Franz Kafka la Tomas, Don Juan-ul ca un înger căzut, prins în cleştele invizibil al comunismului, al lui Milan Kundera. Harta nu te va ajuta foarte mult aici. Praga o sfidează cu nonşalanţă, într-un melanj de amnezie, halucinaţie şi dezorientare. Nu vă speriaţi. Aici e locul perfect pentru a te pierde.
Gigantul care veghează oraşul
Văzută de mulţi ca fiind cea mai frumoasă destinaţie urbană a Europei Centrale şi de Est, Praga are o istorie fabuloasă construită în jurul celui mai important obiectiv turistic al oraşului: Castelul Praga (cel mai mare castel medieval din lume). Astăzi reşedinţa oficială a şefului de stat, castelul este de fapt un complex care găzduieşte muzee, colecţii de artă, bijuterii arhitecturale şi impunătoarea Catedrală Sfântul Vitus, un exemplu splendid de stil gotic.
Istoria castelului merge mai mult de o mie de ani în spate şi are traseul oricărei fortificaţii binecuvântate de o poziţionare strategică favorabilă. E uşor de înţeles de ce regii Boemiei, ulterior ai Sfântului Imperiului Roman, au ales să-şi apere coroana de aici. Castelul inspiră şi astăzi o putere mistică, ca un gigant care priveşte neobosit deasupra oraşului, păzindu-l şi oferindu-i încredere.
Am mers însă, prea repede, prea în faţă. Cine a fost măcar o dată în Praga ştie: totul începe aici de lângă Turnul Prafului de Puşcă, o dată cu primii paşi făcuţi pe Calea Regală, care merge până la Castelul Praga. Procesiunile de încoronare a regilor Boemiei parcurgeau această rută în urmă cu cinci secole, iar totul de-a lungul ei reţine parcă măreţia acelor evenimente.
E o opinie personală: nu există nimic în Europa mai impresionant din punct de vedere architectural decât această cale îmbrăcată de istorie şi mit. De pe strada Celetna, trecând prin Piaţa Oraşului Vechi, călcând deschiderile înguste ale străzii Karlova, traversând Vltava pe impunătorul Pod Carol (un adevărat muzeu în aer liber), parcurgând strada Mostecka şi urcând alene, spre Castelul Praga, pe Nerudova, aveţi şansa să faceţi un inventar al tuturor stilurilor pe care le-a inventat umanitatea în ultimii cinci sute de ani.
Arhitectura romanescă, gotică, renascentistă, barocă, clasică şi art nouveau – totul este de găsit aici, într-o îmbinare de faţade şi culori despre care s-ar putea scrie tratate de artă. În perioadele turistice de vârf nu e loc să arunci nici măcar un ac pe acest traseu: cordoane nesfârşite de oameni curg neîncetat într-o direcţie sau alta, atrase de zeci de magazine de suveniruri, cafenele, restaurante şi muzee. Noaptea însă, Calea Regală îşi dezvăluie întreaga frumuseţe, printre spoturile care luminează clădirile istorice şi sunetul simplu al paşilor ce călca drumul pietruit.
E o rută pe care, pur şi simplu, absolut nimeni nu o ratează în “oraşul de aur”.
O demonstrează statisticile: Praga are câteva pieţe aflate în topul celor mai largi deschideri urbane din lume. Piaţa Carol este cea mai mare, ocupând peste 80.000 de metri pătraţi. Inima Pragăi rămâne însă Piaţa Venceslas, deşi ea ocupă “doar” puţin peste 41.000 de metri pătraţi. 250.000 de oameni ar putea umple, teoretic, piaţa.
Istoria a arătat însă că matematica e doar o chestiune de imaginaţie aici: chiar şi o jumătate de milion de persoane au ocupat Piaţa Venceslas, locul unde marile momente ale istoriei moderne ceheşti s-au scris. De la revoluţiile lui 1848, trecând prin “primăvara” lui 1968 şi culminând cu acel noiembrie 1989 în care Praga a predat totalitarismului estic lecţia “de catifea”, totul s-a decis în această piaţă dominată de statuia ecvestră a protectorului Boemiei, Sfântul Vitus (Venceslas).
Aici s-au scris paginile finale ale destinului lui Jan Palach, studentul ceh care şi-a dat foc în ianuarie 1969, în semn de protest la adresa regimului comunist. Aici, Vaclav Havel a ţinut o cuvântare în 1989, schimbând decisiv soarta socialismului de stat şi mutând Cehia pe drumul democraţiei.
Cireaşă de pe tort rămâne însă Piaţa Oraşului Vechi, o bijuterie de 15.000 de metri pătraţi care găzduieşte unele dintre cele mai importante obiective turistice ale capitalei Boemiei. Memorialul Jan Hus se află aici, ridicat în 1915 la comemorarea a cinci secole de la arderea pe rug, pentru erezie, a învăţatului ceh. Piaţa atrage însă, mai ales, pentru Ceasul Astronomic, probabil simbolul cel mai cunoscut al Pragăi şi o adevărată minune tehnică, ce continuă să impună tempo-ul oraşului de şase secole.
RECOMANDĂRI
> Moneda oficială a Cehiei este coroana cehească, deşi ţara e membră a Uniunii Europene din 2004. Un sfat util ar fi să apelaţi la sistemul bancar pentru schimbul valutar, casele de profil fiind mai degrabă recunoscute pentru înclinaţia de a-şi păcăli clienţii. În prezent, un euro valorează aproximativ 25 de coroane ceheşti.
> Praga este extrem de “prietenoasă” cu turiştii care aleg să o viziteze la pas. Practic, miezul oraşului poate fi parcurs, în câteva ore, din Piaţa Venceslas până la Castelul Praga, dar merită de reţinut că o condiţie fizică bună e necesară pentru o asemenea aventură.
> În competiţia “transport public versus maşina personală”, în Praga primul câştigă întotdeauna detaşat. Reţelele de metrou şi tramvai sunt bine puse la punct şi merită încercate dacă aţi obosit să păşiţi pe străduţele fermecătoare ale capitalei Boemiei. Mai mult, există linii dedicate care circulă toată noaptea. Ultimul argument: găsirea unui loc de parcare poate fi o adevărată aventură în zona centrală şi puteţi fi siguri că poliţia nu vă va ierta în cazul în care decideţi să staţionaţi într-o zonă interzisa.
Citeste intreg articolul
Autor si foto: Vlad Stoicescu
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu